Fara greseala

Ne dorim perfectiunea fara rost si putinta ne imbracam cu o perdea,pentru a ne ascunde reaua vointa,prin a peretilor casa ne pictam drept Sfinti si suntem doar niste sarprofiti cu coada lunga,gura mare in a somnului pijamale.Suntem vii,desi dormim,suntem prosti si inselati,dar credem in forta tradatoare a iluziei ratiunii atotstiutoare.In balegar de minciuna,cu a coadei noastre struna,ne cantam in continuare,ce destepti,ce rasa mare.Suntem mici pitici in a universului de necuprins mecanism ,cate am realizat in viata,siruri randuri si surcele,ai ce buni,intelepti,intelectuali suntem niste basmele,ne hranim orgoliu,pentru a surprinde narodul.
O viata de om si una de furnica,se compara prin inaltime,dar fragili sunt amandoi,un pas gresit si te-ai dus direct in noroi.Ce mici suntem,nu dai un ban si ai loc intre cele sfinte,langa un izvor si un pom,de-ar creste ale noastre fapte bune,s-ar da saracie si goluri multe,pomul s-ar usca si un loc langa mamona am avea.
Vai omule fiinta trista,fericirea unde o cauti?Aici sau in vesnicii ,la Izvorul nesecat,unde pomul rodeste si poruncile le implineste.Viata trecatoare,in a ei fire schimbatoare, azi esti, maine implinesti, poimaine in mormant te trezesti, unde e faima,iubirea si arghirofilia,ce ti s-a dat ai pastrat,nimic nu ai lasat,la o gura flamanda,la o vaduva care in lacrimi se scufunda,la un batran parasit de copiii rataciti,datornici in a lor greutate,vor plati cu dobanda scumpa a lor fapta crunta.
Lasa,iubeste,vesteste,fara greseala sa fim,nu noi,ci Cel Ce este in noi,sa-L iubim,sa ne tradam vointa si iubirea pamanteasca care se stinge ca o floare azi infloreste,maine dispare.